Buna dimineata, iubito!

A inceput cu un ciripit de pasari, cu acel freamat din zori cand natura se trezeste la viata. Imi place muzica naturii dimineata, o consider revigoranta, cel mai bun ceas desteptator si incarcatoare de baterii. Am zis cel mai bun ceas desteptator? Nu stiam ce zic. M-am trezit abia cand razele soarelui s-au abatut asupra ochilor mei inchisi. Era prea mult, m-a scos definitiv din starea de somnolenta.

Nu-mi mai simteam bratul drept, pentru un moment m-am speriat un pic, apoi, cand am intors privirea, am observat ca se afla prins sub tine. Imi amortise. Usor, cat de gentil se poate misca un om cu un brat amortit, am inceput sa ma sustrag. Inaintand cu viteza melcului, am reusit in cele din urma sa-l eliberez din stransoare fara sa te trezesc. Misiune indeplinita! Cand sa cobor din pat, scartie patul asta nenorocit. Am tras repede cu ochiul sa nu trezesc zmeul ce dormea langa mine. Da iubito… atunci cand esti trezita inainte de vreme esti ca un zmeu, unul dintre cei mai fiorosi! Din fericire erai prinsa intr-un somn adanc. In acel moment mi-au ramas ochii atintiti asupra ta, fermecat fara doar si poate. Initial nu stiam asupra ce. Te priveam pur si simplu, incantat, surprins, uimit, fermecat. Oare asta simt amatorii de arta atunci cand ochii lor sunt absorbiti de o opera extraordinara? Pentru ca eu asta simteam. Razele soarelui iti luminau o parte din trup, cealalta parte se afla in penumbra. Iti urmaream liniile corpului de la picioare pana in cap, traversand camasa de noapte semi transparenta din satin, ce-ti acoperea cu delicatete muntele lui Venus, abdomenul, sanii… Vedeam cum rasufli, doream sa te sarut pe gatul expus vulnerabil. M-am abtinut cu greu ca sa nu te trezesc. Ce opera reusita esti! Marele Arhitect trebuie sa fi fost foarte incantat cand te-a desenat. Iar acum acest tablou, cu tine dormind ca un inger in patul meu, era o binecuvantare pentru ochii mei insetati de frumos.

Dupa ce am multumit cerului pentru acest moment dezvaluit ochilor mei, m-am furisat afara din camera. Voiam sa-ti pregatesc un rasfat. Am gatit repede niste oua jumari, asa cum iti plac tie, bacon, paine prajita si unt, clatite cu nutella si cu dulceata de visine. Am luat cateva flori din vaza, le-am rupt cozile si le-am presarat pe tava. Am pregatit cafeaua cu lapte asa cum iti place, apoi am intrat in camera in aceeasi liniste deplina cum am iesit. Am pus tava cu bunatati pe birou, dupa care am inceput sa te sarut delicat, aproape imperceptibil, pe degetele picioarelor, am presarat sarutari pe glezne, am urcat in sus pe gambe, mai sus, pe coapse. Te mangaiam, te sarutam, desenam linii pe corpul tau. De la combinatia de mangaieri si sarutari delicate cu miros de cafea, am vazut cum ia nastere un zambet, un suras pe buzele tale. Asa ca m-am ridicat la nivelul lor sa-l culeg! Doar era al meu! Mi-ai raspuns la sarut si ai intredeschis ochii cu o mina de fetita rasfatata. Dar asta si erai in momentul ala, nu? Mi-ai zambit gales si ti-am raspuns:

Buna dimineata, iubito! Micul dejun este servit!