Eu am obtinut usor intotdeauna tot ce mi-am dorit pana cand cei din jurul meu imi tot repetau obsesiv tot feluri de mituri cum ca: “daca ceva e usor nu miroase a bine”, “lucrurile obtinute usor nu rezista in timp”, “succesul rapid e o fictiune sau nu e legal” etc. Mi-au tot repetat de atatea ori incat am inceput sa-i cred si sa-mi pun singur piedici sau sa ma indoiesc de mine. Adevarul e ca toti cei care-ti spun ca nu e usor, o fac pentru ca ei si-au creat niste scuze pentru insuccesul lor. Nu trebuie sa te lasi prins in capcana celor cu “mai multa experienta” celor care-ti spun “crede-ma stiu ce zic”. Poate stie ce zice, dar stie doar din punctul lui de vedere. Si mai e un aspect care trebuie luat in considerare, unii isi doresc atat de mult sa le fie recunoscute realizarile si sa fie in ipostaza de mentori incat uita ceea ce e cel mai important la un mentor, sa fie cel care ofera aripi invatacelului si nu cel care le taie. Daca tu crezi ca ceva poate fi facut si ca e usor, fa-o si nu te uita inapoi.
Sa nu uitam deasemenea, cu cat te straduiesti mai tare cu atat reusesti mai putin. In acelasi timp nefacand nimic nu se va intampla nimic. E ciudat cum fara Razboi nu exista Pace. Cuvantul Pace a luat fiinta dupa ce s-a descoperit Haosul. Si asa cum Razboiul duce la progres, o perioada indelungata fara pace duce la regres. Astfel reteta reusitei consta in gasirea intervalului favorabil, a echilibrului intre acalmie si framantare, pace si razboi, actiune si inactiune. Sau poate gasirea caii de mijloc, pacea interioara si razboiul exterior. Dar de obicei pentru “a gasi” e nevoie de “cautare”, prin urmare framantare, actiune, lupta, razboi. Si iata! Ne intoarcem inapoi de unde am plecat: pentru a gasi pacea si linistea e nevoie de razboi.
Dar… dar daca n-am mai cauta? Ce s-ar intampla atunci?
Leave a Reply